adica m-am gandit bine, si trebuia sa o iau odata din loc cu postari mai frecvente. da' ce sa-i faci daca am avut o bucurie, adica pe bune...nevasta-mea l-a nascut pe-al doilea (tot baiat!!!) si toti se simt datori sa te avertizeze ca iti vor manca cine stie cate perechi de urechi - rima ! - si suflet si, desigur, bani!
eu ma bucur ca e sanatos, ca e un bebe frumos si ca de-acum il pot responsabiliza pe Andrei (cel mare). manaca nu-i fie de deochi si asta e bine, ca stim cu totii ca atunci cand bebitii baga mare, inseamana ca sunt sanatosi si bine.
eu sunt la servici. chestie naspa daca ma gandesc la cat timp pierd departe de copiii mei, chestie buna daca ma gandesc ca asa am cum sa ii intretin. acum sigur unu o sa zica - ia uite si la asta, se plange!. bai nene, nu ma plang, remarc numai, cu oarece lacrimi in suflet, ca imi cresc copii fara mine si pana apuc sa zic hop, ajung de 14 ani si imi cer bani de bere. ma rog...acum ascult ceva muzica si e chiar faina http://network.virginradio.co.uk/core/audio/wmp/live.asx?service=vrbb asta pentru cine crede ca englezii inca sunt nonconformisti.
era sa zic "ce bine, vine primavara", dar temperaturile din ultima vreme au avut grija sa ma convinga exact de opusul. mi-ar place sa fie permanent primavara...sau toamna. eram un om al extremelor, acum probabil sunt al intremelor sau cum naiba le-o zice la alea care e echilibrate si care iti vin bine ca stil de viata si de gandire. la dracu! m-am pus pe cura de slabire ca atinsesem recordul absolut de 90 kg, ceea ce pentru mine e mult.
daca nu v-ati plictisit mai dat o fuga pe aici. mi-ar place sa va aud si voua ideile. asa, pe o tema data, ca uneori nu e nevoie de acte savante, numai de o idee bine dezbatuta. cum ar fi relaxarea. sau furtuna spirituala a omului din prezent. va las sa alegeti.
Un comentariu:
...mda. Constatativ, aşa, să cadă greu, ca şi când aş şti ce spun. Că deh, am experienţă, am şi eu condiţie umană şi marchez întrebari existenţiale în timpul liber. Păi care timp libre (Cuba eventual :-)) breule!? Scriu între două minute grăbindu-la o întălnire. Cănd am să mă întorc, dacă nu uit am să mai zic. Măcar aici ca la mine acasă chiar nu apuc...
Trimiteți un comentariu