ma consider o parte a acelei generatii pe care am crezut-o a fi aleatorie prin definitie. am ascultat si ne-am cultivat cu muzica aleatorie - nu cred ca se poate contesta caracterul cosmopolit al anilor 80-90 cand vine vorba de muzica. ne-am imbracat aleator - ah, acei superbi si "glamorous looking" blugi sfasiati, cizmele si "ciocatele" si cine ar putea uita valuil nou de "prespalati". ei bine, se pare ca mare parte din ceea ce ni s-a intamplat in primii ani a fost mai mult sau mai putin aleator. si aleatorul a fost bun. Ia mai ganditi-va!
au fost totusi si unele aspecte care nu erau chiar atat de aleatoare si cu toate acestea era bine. sa luam educatia de exemplu, o valoare solida, traditionala si bine pusa la punct...lipsita de aleatorul de acum. pe vremea mea (aoleu ce urat suna) nu prea auzeai de divorturi (lumea era ocupata cu traiul) si parca si oamenii erau altfel. erau mai ...umani! nu ca acum, purtatori de masti, semi-officiali, buni de socializare.
va provoc la un test simplu. alegeti o persoana pe strada (din nou, aleatorul e o idee buna, chiar natura in sine e cel mai bun exemplu), si cum spuneam, zambit persoanei respective, si intrebati-o de sanatate. s-ar putea sa ziceti ca e cam fortat, dar in vremea de mai demult, contactul intre oameni necunoscuti parea mai simplu de realziat. oamenii nu mai relationeaza cum ar trebui. poate ce spun pare straniu, si sunt convins ca unii vor gandi ceva de genul "Cum sa vorbvesti cu strainii? ! Hm! Asta e intr-o ureche!". poate, dar asta e o alta dovada de aleatoriu in viata!
in fine, ideea e ca, traind intr-un soi de high-tech-super-social-gadgeto-conformisto societate, ne urmam calea de transformare in masini (vezi Chaplin, mare om!). nimic nu prea mai e la intamplare, ceea ce creeaza un imens PLICTIS!!! orice devine plictisitor daca se repeta de prea multe ori. cand mergi in club, de exemplu: ce doamne iarta-ma mai e muzical acolo? luati aminte totusi ca ideea de "muzical" inseamna ritm, mesaj si armonie, dar aleatoriu de la om la om, pentru ca perceptiile sunt diferite. filmele - cu ceva exceptii -toate sunt pline de violenta intr-o forma sau alta . plictis, plictis, plictis!
o posibila solutie (de moment ce e drept) ar fi un dus cu Adrenalina. partea naspa (ca sa zic asa) e ca odata ce ai incercat-o mai vrei. e ca un drog si il iei ca sa eviti plictiseala. probabil ca toate alte drogurile, incepand de la tigara.
ar mai fi o solutie dar e mai grea. sa devenim oameni din nou. sa simtim si sa traim, sa ne acceptam semenii si sa imbratisam aleatorul. sa ne eliberam de conventii si sa reinviem din cand in cand si copilaria din noi. sa dam locul in autobuz unei persoane in varsta, sa ajutam un copil (poate chiar al nostru) sa inalte un zmeu, sa invatam sa ne plimbam cu rolele sau caiacul.
intr-o societate gri, care se invarte in jurul afacerilor si razboaielor de tot felul, a fi aleatoriu (desi e si putina nebunie la mijloc) poate fi salupa de salvare a fiecaruia dintre noi. atata vreme cat ne decidem sa ne suim la bord!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu